Optimistul e cel care stie sa ...

 

PUTEM COMBATE GANDURILE NEGATIVE

Optimistul e cel care stie sa-si stapaneasca melancolia si sa creada in proiectele pe care si le face. Cum ajungem optimisti? Cu ceva exercitiu si prin autocunoastere.


 
Cum ati defini optimismul?

 Este o atitudine. O atitudine fata de viata care il determina pe om sa vada predominant partea buna a lucrurilor - „paharul pe jumatate plin”. S-au facut si studii clinice in aceasta privinta, care au aratat ca depresivii au avut cam tot atâtea experiente pozitive ca si ceilalti oameni. Deosebirea consta in faptul ca pesimistii au tendinta de a-si reaminti predominant evenimentele negative din biografia lor.


Acest mod de a fi – optimismul – este el innascut?

Fiind vorba de o atitudine, rolul mediului si al educatiei este decisiv. Copiii crescuti in familii organizate si pline de afectiune au sanse mai mari sa-si dezvolte un stil de viata caracterizat prin optimism. Insa exista si o componenta biochimica a optimismului. Cercetarile de laborator au evidentiat un deficit la nivelul neurotransmitatorilor in cazul pesimistilor. Altfel spus, depresivilor le lipseste „hormonul fericirii”. Asa se explica si succesele obtinute, macar temporar, cu ajutorul medicamentelor antidepresive. Insa medicamentele despre care va vorbesc se adreseaza depresiei majore. Daca vorbim despre depresiile reactive, cele „nascute” de factori stresanti, de necazuri si nefericiri, sigur ca individul are aici un rol important prin felul cum interpreteaza el aceste evenimente nefericite. E rolul lui aici, sa-si structureze o atitudine pesimista sau, dimpotriva, optimista.


Cum sa ne regasim seninatatea dupa lovituri dure din partea vietii?

Maniera in care ne regasim seninatatea dupa o psihotrauma depinde foarte mult de particularitatile personalitatii unui om, de resursele acestuia, de implicarea lui creativa intr-o activitate, de suportul oferit de familie si prieteni. Revenirea se realizeaza adesea spontan, mai ales la personalitatile considerate „puternice”. Totusi, in cazul in care psihotraumele sunt prea frecvente sau de intensitate prea mare, persoana poate dezvolta anumite tulburari nevrotice: anxietate, depresie, insomnii, scaderea randamentului in activitate... In aceste cazuri, dupa astfel de evenimente, este indicata consilierea psihologica sau psihoterapia.


Au gandurile negre vreun rol in viata noastra psihica?

Gândurile negre au mai curand un caracter dezadaptativ pentru ca, in loc sa ajute persoana sa rezolve problemele cu care se confrunta, ele nu fac decât sa-i adânceasca depresia. Desigur, gândurile negre trebuie inlaturate si inlocuite nu neaparat cu unele pozitive, ci cu unele realiste. Astfel, este realist sa simti ingrijorare la gândul ca o persoana apropiata are probleme de sanatate, dar este dezadaptativ sa nutresti gânduri negative legate de efectele „dezastruoase” ale situatiei, gânduri care, in loc de ingrijorare, pot genera panica sau disperare, impiedicand persoana sa actioneze eficient. 


De ce unii oameni au inclinatia de a vedea viata mai mult in gri iar altii in roz?


Inclinatia spre optimism sau pesimism tine, asa cum am aratat, de experientele de viata, mai ales de cele din copilarie. Dar, de ce nu, si de un anumit chimism al organismului. De pilda, o stare de sanatate buna poate fi o premisa a unui mod optimist de a privi lucrurile.

 


Cum sa ne crestem copiii astfel incât acestia sa-si poata pastra optimismul mai târziu chiar daca au parte de lovituri?

Pedagogii ne spun adesea ca trebuie sa ferim copiii de abuz si de violenta, de inconsecventele in educatie, de certuri in familie, dar si de rasfat. Desigur, nici situatia materiala nu este de neglijat, dar ceea ce conteaza este sa oferim copilului dragoste neconditionata si securitate afectiva. Copilul trebuie sa simta ca este iubit cu adevarat pentru ceea ce este el, nu pentru ceea ce face. Regula de baza este sa intarim comportamentele dezirabile (va primi laude si recompense pentru ceea ce face bine) si sa ignoram, pe cât posibil, pe cele negative. Violentele verbale si fizice asupra copilului au consecinte negative pe termen lung.


Putem „invata” sa fim optimisti si senini?

Evident, optimismul se poate invata. Iar psihoterapia cognitiv-comportamentala reprezinta una dintre cele mai eficiente strategii de schimbare a atitudinii. Specialistii in aceasta terapie sustin ca nu atât imprejurarile exterioare, cât mai ales maniera in care individul le interpreteaza, produc stari afective negative cum ar fi anxietatea, mânia, disperarea, etc. si comportamentele dezadaptative care le urmeaza acestora.


Psihologul il va invata pas cu pas pe client sa identifice gândurile negative automate („sunt un ratat”), convingerile gresite care stau la baza lor (de genul „trebuie intotdeauna sa obtin aprobarea celorlalti pentru a ma considera o persoana valoroasa”; „trebuie intotdeauna sa fac totul per­­fect”, „trebuie sa fiu perfect“), sa aduca argumente pentru infirmarea acestora si, in cele din urma, sa le inlocuiasca cu convingeri alternative, cu caracter adaptativ.


„Gândurile negre trebuie inlaturate si Inlocuite nu neaparat cu unele pozitive, ci cu unele realiste“


Daca optimismul se deprinde prin experienta, este el durabil?

Daca cineva a invatat sa lucreze asupra sa in directia restructurarii cognitive (a modificarii atitudinii fata de viata) persoana si-a insusit niste strategii de autoreglare a starilor psihice, strategii pe care le va putea aplica ori de câte ori se confrunta cu situatii psihotraumatizante in viitor. Cu alte cuvinte, da, este durabil.


Din experinta dvs. de terapeut, ce rol are religia in mentinerea unei stari de seninatate sufleteasca?

Religia are un rol foarte important in mentinerea echilibrului persoanei, cu conditia sa nu cultive intoleranta si fanatismul. Ceea ce va pot spune, ca terapeut, este ca mi-e mai usor sa lucrez cu persoane care cred in Dum­nezeu pentru ca acestea sunt mai motivate in directia schimbarii si se lasa mai greu prada disperarii.

 

Cum se poate „exersa” optimismul in terapie?

Consilierul sau terapeutul de orientare cognitiv-comportamentala isi poate invata clientul sa faca niste exercitii de deprindere a unei atitudini pozitive. El este invatat sa detecteze gândurile si convingerile negative, sa identifice erorile de logica din spatele acestora. De exemplu gândirea de tip „alb-negru”, „totul sau nimic” sau ceea ce se numeste „ab­stragere selectiva” – concentrarea numai asupra unor evenimente negative. Ori suprageneralizarea unui eveniment negativ, caruia i se acorda o atentie disproportionata, „ghicirea gândurilor”, de exemplu: daca seful, distrat, obosit sau su­parat din alte motive nu-mi ras­pun­de la salut, trag concluzia pripita ca are ceva cu mine, etc.


Psihologul va testa alaturi de clientul sau gradul de adevar al gândurilor si convingerilor negative. Asta se face prin niste exer­citii, la inceput in cabinetul de psihoterapie si apoi ca teme. In cele din urma aceste ganduri vor fi inlocuite cu unele mai realiste care vor pune bazele atitudinii optimiste fata de viata.


 (Interviu cu Irina Holdevici, realizat de Iuliana Alexa)


“… multe probleme se pot rezolva usor si eficient, prin psihoterapii scurte, centrate pe simptom. Trebuie sa pornim de la convingerea ca fiecare dintre noi dispune de suficiente resurse interioare de autoreglare si autovindecare.”









Psiholog, Psihoterapeut, Logoped, Cabinet Psihologic - Galati
Cabinet individual de psihologie MAGDA CALIN
Adresa: Str.Otelarilor nr 16 , Galati ( zona BILLA 1-Mr.19)
Telefon: 0740213057

 

Psiholog Galati, Logoped Galati
Website realizat de
OPEN WEB DESIGN Galati | Braila

 

Parteneri: La-Psiholog.ro