Hipnoza

 

Hipnoza nu înseamnă vrajă  

 

Mulţi ani hipnoza a fost considerată o artă magică, a stârnit fiori în rândul oamenilor simpli, a stârnit interesul în paginile cărţilor. Întotdeauna înconjurată de o aură de mister, stârnind de cele mai multe ori spaima (fără motiv însă), hipnoza rămâne un subiect fierbinte chiar şi în zilele noastre, putând vorbi chiar de un aşa-zis „mit al hipnozei”. Ştii ce este de fapt hipnoza?


Pentru aceasta, am apelat la ajutorul unei persoane care este în măsură să răspundă la întrebările noastre: d-l profesor doctor ION DAFINOIU, Decanul Faculatatii de Psihologie a Universităţii Al. I. Cuza, din Iaşi. În abordarea acestui subiect, ne confruntăm cu două concepţii: una populară şi una ştiinţifică. Astfel, o parte a concepţiei populare despre hipnoză este aceea că ea face indivizii capabili să-şi depăşească posibilităţile, capacităţile lor normale.


DE FAPT CE ESTE HIPNOZA?

I.D (Ion Dafinoiu).: E foarte greu de definit hipnoza, în legătură cu acest subiect fiind elaborate, de-a lungul timpului, foarte multe teorii. Un prim grup al acestor teorii consideră hipnoza ca „stare modificată a conştiinţei”. Dintre teoreticienii ale căror idei pot fi circumscrise acestui cadru de referinţă putem cita pe Chertok, Erikson, Hilgard şi Spiegel&Spiegel. Acest model afirmă ca hipnoza este o stare guvernată de alte reguli şi procese decât „starea de veghe”, în care persoana hipnotizată prezintă o serie de comportamente şi fenomene psihice, între care s-ar putea menţiona: regresia, amnezia, modificări ideomotorii sau ideosenzoriale şi halucinaţiile.


Un al doilea  grup de idei ( la care ader si eu) consideră hipnoza ca fiind o realitate psihologică construită. Teoriticienii acestui  grup de idei argumentează că fenomenele hipnotice sunt mai degrabă explicabile în termenii unor concepte psihologice mai obişnuite, în special din aria psihologiei cognitive şi sociale, precum cele de atitudine, expectanţă, credinţă, supunere, imaginaţie, atenţie, concentrare, distragere şi relaxare. Cu alte cuvinte, hipnoza nu poate fi diferenţiată de o stare normală. Oamenii intră în transă, în mod spontan, destul de frecvent. Capacitatea de a trăi transe în viaţa de zi cu zi are un rol adaptativ extraordinar. De foarte multe ori dau pacienţilor mei exemple de astfel de transe cotidiene. Când vedem un spectacol bun sau când citim o carte, trăim deseori transe profunde: din spectatori devenim actori, ne lăsăm absorbiţi de acţiunea spectacolului sau a cărţii, ne bucurăm sau ne întristăm alături de personajele îndrăgite, uităm cum trece timpul, uităm unde ne aflăm, uităm de propriul corp şi, abia într-un târziu, constatăm că braţul sau piciorul, uitate într-o poziţie incomodă, au amorţit… Fără capacitatea de a intra în transă când vedem un spectacol, când citim o carte sau când lucrăm la ceva care ne pasionează, viaţa noastră ar arăta cu totul altfel. Această stare este caracterizată printr-o creştere a flexibilităţii comportamentului nostru, lucru important, dat fiind faptul că, în viaţa de zi cu zi, devenim prizonierii unor stereotipii. Adesea îi invidiez pe cei care visează cu ochii deschişi – reveria, această formă de autohipnoză, ajutându-i să evadeze dintr-o lume a constrângerilor, ajutându-i să găsească răspunsuri la întrebările lor. Nu de puţine ori ni se întâmplă să ne amintim un lucru la care ne-am gândit cu câteva ore sau chiar zile înainte… Aceasta pentru că subconştientul uman lucrează permanent, chiar daca noi nu conştientizăm aceasta. Inconştientul este, dacă vreţi, asemeni unui calculator, în care au fost stocate variate programe. Adeseori, pacientul nu le mai accesează, având falsa impresie că nu  mai poate. Aici intervine hipnoza care facilitează accesul la aceste resurse.


CE ESTE REGRESIA HIPNOTICĂ?

I.D.: Regresia este un gen de hipnoză care ajută la vindecarea fobiilor, nevrozelor maniei persecuţiei. Cum acţionează? Sub hipnoză te întorci în momentul  în  care s-a declanşat teama sau nevroza ta, iar în acel moment, terapeutul te ajută să retrăieşti starea respectivă, astfel încât să te poţi elibera de ea. Călătoria în propriul trecut aduce  la lumină conflicte înăbuşite, care pot fi retrăite, reevaluate şi, în sfârşit, prelucrate.
 

ORICINE SE POATE SUPUNE HIPNOZEI?

I.D.: Bineînţeles. Abordarea pacientului se va face însă diferit de la caz la caz. Nu au importanţă nivelul de inteligenţă, de educaţie, caracterul sau personalitatea. Cei cu un psihic puternic nu sunt neapărat mai greu de hipnotizat decât persoanele mai labile.
 

DE CE DEPINDE GRADUL DE SUPUNERE LA HIPNOZĂ ?

I.D.: Mulţi spun că ar depinde de sugestibilitate. După depăşirea primei etape, în care hipnoza era explicată prin postularea unei influenţe fizice (magnetismul), sugestia devine, treptat, principalul principiu explicativ al hipnozei. Legătura dintre sugestie şi hipnoză este evidentă în cercetările moderne asupra hipnozei, întrucât majoritatea scalelor pentru testarea hipnotizabilităţii se bazează pe itemi ai sugestiei, iar tehnicile de inducţie hipnotică conţin comunicări sugestive. Sugestia nu este însă singurul factor explicativ al hipnozei. O serie de alţi mediatori pot fi consideraţi: procesele imaginative, expectaţiile, credinţa, disocierea etc.
 

HIPNOZA POATE VINDECA?

I.D.: Da. S-au înregistrat chiar vindecări spectaculoase ale unor boli considerate grave. În general, este vorba despre bolile psiho-comportamentale, dar ajută şi la vindecarea unor boli ale sistemului imunitar.
 

EFECTUL HIPNOTERAPIEI SE MENŢINE PE TERMEN NELIMITAT?

I.D.: Nu, sigur că efectul nu se menţine pe termen nelimitat. Şedinţele de psihoterapie ajută la rezolvarea problemei, dar nu asigură pe nimeni că respectiva afecţiune nu va reapărea intr-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. Este asemeni unui tratament care este administrat pacientului atât timp cât este prezentă boala şi care apoi este sistat, neacordând nici o garanţie pacientului că boala nu îl va mai supăra.
 

HIPNOZA POATE AVEA ŞI EFECTE NEGATIVE?

I.D.: Nu, dacă este realizată de un bun specialist. Dacă hipnotizatorul nu este un profesionist, terapia poate dăuna organismului, putând avea efecte neprevăzute.
 

EXISTĂ RISCUL CA PACIENTUL SĂ RĂMÂNĂ „BLOCAT” ÎN HIPNOZĂ?

I.D: Cu siguranţă nu. Dupa un timp oarecare, starea hipnotică devine din ce în ce mai superficială, iar persoana iese din transă pur şi simplu sau adoarme şi se trezeşte odihnită.


PENTRU A REALIZA O TERAPIE EFICIENTĂ, TERAPEUTUL TREBUIE SĂ TRANSFORME PACIENTUL ÎNTR-UN PARTENER. CE FACEŢI DUMNEAVOASTRĂ PENTRU A VĂ APROPIA PACIENTUL?

I.D.: Terapeutul care doreşte să-şi ajute pacientul nu ar trebui niciodată să dispreţuiască, să condamne sau să respingă vreo parte a comportamentului pacientului – spune M. Erikson – deoarece comportamentul pacientului este parte a problemei care l-a adus în biroul lui; el alcătuieşte mediul personal în interiorul căruia terapia trebuie să-şi producă efectul. Aşadar hipnoza e ceva mai mai mult decât o simplă alunecare în visare, indusă de un „hipnotizator”, e mai mult decât o reverie alimentatoare de iluzie şi speranţă… a fost, este şi va rămâne încă un fenomen controversat, care stârneşte curiozitatea noastră, a tuturor.
 
(Interviu cu prof. Ion Dafinoiu- Rev.Psychologies)









Psiholog, Psihoterapeut, Logoped, Cabinet Psihologic - Galati
Cabinet individual de psihologie MAGDA CALIN
Adresa: Str.Otelarilor nr 16 , Galati ( zona BILLA 1-Mr.19)
Telefon: 0740213057

 

Psiholog Galati, Logoped Galati
Website realizat de
OPEN WEB DESIGN Galati | Braila

 

Parteneri: La-Psiholog.ro