“Cuvantul este sunet si culoare, e mesagerul  gandului uman”

Tulburarile de limbaj si comunicare au nenumarate consecinte negative in planul dezvoltarii psihocomportamentale, reusitei scolare, insertiei sociale.

• tulburările de pronunţie/articulare;
• tulburările de ritm şi fluenţa vorbirii;
• tulburările limbajului scris-citit;
• tulburările de dezvoltare a limbajului;
• tulburările de voce;
• alte tulburări de limbaj care influenţează negativ adaptarea şcolară şi socială  a copiilor

“Dezvoltarea gandirii si dezvoltarea limbajului nu pot fi separate…Nu este posibil sa avem o gandire bogata, rodnica, limpede, cu un vocabular sarac, cu o fraza incalcita, rau construita... Gandirea si limbajul, se intrepatrund atat de intim, incat dezvoltarea lor se conditioneaza intotdeauna reciproc”

Capacitatea de a-si formula si transmite gandurile in termeni verbali este definitorie pentru fiinta umana.

Abordarea copilului ca o personalitate integrata social necesita din punct de vedere al terapiei logopedice, o interventie bazata pe stimulare sistemica, cu accent pe unitatea laturilor persoanei.

Acest punct de vedere este sustinut de logopedia contemporana, copilul cu tulburari de limbaj  fiind privit din “...perspectiva educarii atat in ceea ce priveste corectarea tulburarilor de vorbire, cat si in ceea ce priveste formarea si dezvoltarea personalitatii, capabila sa adopte comportamente integrative si adecvate sarcinilor activitatii pe care o desfasoara”(Verza E.)

Tulburarile de limbaj si  comunicare  influenteaza negativ personalitatea si mecanismele operative in plan ideal cat si in plan actional, fapt care impune prevenirea, corectarea acestora prin metode si tehnici procedurale specifice in cadrul unei terapii logopedice complexe.

Psiholog principal /logoped Calin Magda